Plopeni - Oras virtual

Biroul Electoral Central (BEC) a finalizat reexaminarea şi renumărarea voturilor nule. Dintre voturile nule, 2.247 au fost validate. Scorul final este de 1.260 de voturi în favoarea lui Traian Băsescu şi 987 de voturi pentru Mircea Geoană.

Datele finale au fost trimise la Curtea Constituţională, care stabilise ora 15.00 drept termen pentru evaluarea voturilor anulate. "Au fost anulate voturi care aveau ştamplia pus pe dunga chenarului, sau puţin în afară. Aceste voturi au fost validate acum", a spus purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ. El a susţinut că aceste voturi au fost omise din cauza oboselii celor care au numărat voturi, din neatenţie sau din cauza unor erori de interpretare.

Mingea se mută, în aceste condiţii la Curtea Constituţională care a primit datele centralizate, după renumărarea voturilor nule, şi care urmează să se pronunţe.

Verificarea şi renumărarea buletinelor de vot declarate nule s-a făcut la sediul BEC, în Bucuresti , începând de vineri seară. Decizia a fost adoptată vineri după-amiază de membrii BEC, după ce Biroul a primit aceste indicaţii din partea Curţii Constituţionale, în baza unei contestaţii a PSD. Social-democraţii au reclamat fraudarea alegerilor de către democrat-liberali.

Conform procesului verbal al BEC privind rezultatul pentru alegerea preşedintelui României, după al doilea tur, numărul voturilor nule a fost de 138.476 voturi, diferenţa dintre cei doi condidaţi fiind de 70.040 voturi.

După renumărarea voturilor, diferenţa dintre cei doi candidaţi a ajuns la 70.313, iar suma voturilor nule a scăzut la 136.229.

35 de buletine de vot nule lipsesc

Reprezentanţii Biroului Electoral pentru secţiile de votare din străinătate au predat, în jurul orelor 10.00, la BEC, buletinele de vot declarate nule de la majoritatea secţiilor din străinătate, acestea urmând să fie verificate de membrii biroului.

Preşedintele Biroului Electoral pentru secţiile de votare din străinătate, Sorin Vasilescu, a declarat citat de Mediafax, că, din cele 863 de buletine de vot nule cuprinse în procesul-verbal, nu au fost predate încă la BEC un număr de 35 de buletine de vot nule, care provin de la 16 secţii de votare din străinătate. Vasilescu a declarat că acestea sunt în tranzit şi că nu ştie când vor ajunge în România. El a menţionat că aceste buletine de vot aparţin unor secţii de votare din Asia şi America.

Preşedinţii de secţii au rătăcit 470 de buletine de vot nule

Un număr de 479 de buletine de vot declarate nule, cuprinse în procesele-verbale, nu au putut fi verificate de Biroul Electoral Central, pentru că acestea nu au fost predate de birourile electorale judeţene, în timp ce din unele judeţe au sosit mai multe buletine nule decât cele consemnate iniţial.

Astfel, 19 din cele 42 de judeţe au predat la BEC mai puţine buletine de vot declarate nule decât era menţionat în procesul-verbal de centralizare a rezultatelor votării, cele mai multe buletine lipsă fiind în judeţele Iaşi (cu 108 buletine mai puţin), Constanţa (97 de buletine) şi Vâlcea (80 de buletine).

Un număr mai mic de buletine de vot nule decât în procesele-verbale au prezentat la BEC şi membrii birourilor electorale din judeţele Argeş (cu 39 buletine mai puţin), Vaslui (37 buletine), Prahova (21 buletine), Mehedinţi (15 buletine), Ialomiţa (11 buletine), Hunedoara (9 buletine), Sălaj (9 buletine) şi Timiş (9 buletine), Arad (8 buletine), Neamţ (7 buletine), Buzău (6 buletine) şi Olt (6 buletine).

Au lipsit, de asemenea, buletine de vot declarate nule în judeţele Prahova (cu 5 buletine mai puţin), Dâmboviţa (4 buletine), Giurgiu (2 buletine), în Sectorul 3 (2 buletine) şi în străinătate (2 buletine), Tulcea (un buletin) şi Sectorul 5 al Capitalei (un buletin).

Pe de altă parte, alte judeţe au prezentat la BEC mai multe buletine de vot nule decât numărul consemnat în procesul-verbal centralizator, suma buletinelor în plus fiind de 70, respectiv în judeţele Bacău (57 buletine de vot în plus), Dolj (12 buletine), Ilfov (un buletin).

În centralizatorul făcut public de Biroul Electoral Central şi elaborat de Institutul Naţional de Statistică, buletinele de vot nule lipsă în unele judeţe au fost compensate cu cele aduse în plus la alte judeţe, însă în total a rezultat o diferenţă în minus de 409 buletine care nu au ajuns la BEC.

Marian Muhuleţ a precizat că aceste buletine sunt cele pe care, din "diferite motive ", preşedinţii secţiilor de vot le-au rătăcit. "Nu sunt pierdute, ci sunt rătăcite, fiind depus în mod eronat în alte mape, alaturi de alte documente, sau trimise în locuri în care nu era necesar să ajungă", a afirmat Muhuleţ. sursa:evz.ro

Prahovenii au ieşit în număr destul de mare la vot, astfel că, la ora 13.00, prezenţa la urne era de 27,46% (locul 10 pe ţară), cu aproximativ şase procente mai ridicată faţă de aceeaşi oră la turul întâi al alegerilor. Surprinzător este, însă, faptul că, de această dată, spiritul civic al cetăţenilor de la oraş s-a dovedit a fi mai treaz, aşa încât, în mediul urban, prezenţa la urne era de 38,31% (locul 4 pe ţară), faţă de 26,5% (locul 13 pe ţară) cât era în mediul rural. Prahova se afla, la ora 13.00, pe locul al cincilea în ceea ce priveşte numărul de alegători care şi-au exercitat dreptul de vot în secţiile speciale- 10.283, dintre aceştia aproximativ 1.400 votând în cele trei secţii amenajate în Ploieşti- la Gara de Sud, Gara de Vest şi Universitatea Petrol şi Gaze. În Prahova, au fost amenajate 719 secţii de votare, dintre care 106 speciale, trei în Ploieşti şi câte una în fiecare dintre celelalte 103 localităţi. Precizăm faptul că, în Prahova, sunt peste 688.000 de cetăţeni cu drept de vot. Dintre aceştia, 5487 şi-au obţinut actele de identitate în perioada 21 octombrie- 6 decembrie, iar 14.000 nu au intrat în legalitate în ceea ce priveşte documentele de identitate.

Nereguli fără număr

Incidentele electorale au fost, şi de această dată, foarte numeroase. PD-L Prahova a informat, prin intermediul mai multor comunicate de presă, faptul că PSD „agresează oamenii PD-L şi continuă să împartă mită electorală” chiar şi în ziua alegerilor. Astfel, potrivit democrat-liberalilor, la secţia cu numărul 75 din municipiul reşedinţă de judeţ, o femeie împărţea sacoşe cu sigla PSD, în timp ce, la Cornu de Jos şi la Gorgota, social-democraţii au dat oamenilor pungi cu produse alimentare. Incidente mai grave au avut loc la Măgurele, unde primarul „a fost lovit de un autoturism Dacia Logan cu numărul de înmatriculare PH 28 YEG în momentul în care încerca să-i oprească pe ocupanţii maşinii din împărţirea de produse alimentare de către PSD” şi la Cocorăştii Colţ unde, de asemenea, social-democraţii au apelat la forţă, edilul comunei fiind „agresat şi ameninţat de către un grup de susţinători PSD în frunte cu fostul prefect Radu Oprea”. Şi viceprimarul comunei Măgurele, Vasilică Diaconu, a fost agresat. Continuarea campaniei electorale chiar şi în ziua alegerilor prin împrăştierea de fluturaşi anti-Traian Băsescu şi postarea la intrările secţiilor de vot de pe Valea prahovei a unor persoane purtând însemnele PSD au fost trecute, de asemenea, în contul social-democraţilor prahoveni.

Romii, asul din mânecă al PSD Prahova

Foarte multe dintre sesizările de turism electoral făcute de către PD-L Prahova au făcut referire la folosirea, de către social-democraţi, a romilor pentru fraudarea alegerilor. Printre localităţile în care a fost semnalat acest fenomen se numără Vărbila, Urlaţi, Plopeni, Măgurele, Câmpina, Cornu, dar şi altele de pe Valea Prahovei. Astfel, PD-L Prahova a acuzat faptul că, la Vărbila, mai multe grupuri de romi au fost mobilizate pentru a vota multiplu. „Un scuter umbla în faţa coloanei, pentru a scoate lumea la poartă şi, din câte se pare, pentru a asigura «drumul liber» de organele legii sau de alţi observatori care ar fi putut monitoriza ilegalitatea. După scuter, un autoturism Audi cu număr de înmatriculare CA0439AY şi un autoturism Aro, cu număr de înmatriculare PH-02-MLX, transportau lumea la vot de la Vărbila la Urlaţi şi de la Urlaţi la Vărbila”, se arată în comunicatul democrat-liberalilor, care au mai sesizat o situaţie similară la Urlaţi. Aici, liberalul Gheorghe Lupu a adus, se pare, de la Podenii Noi, mai mulţi romi la vot, iar din aceeaşi localitate a mai plecat un autocar spre Plopeni, localitate în care au fost, de asemenea, înregistrate incidente electorale, în sensul că atât primarului PD-L, Dragoş Niţă, cât şi secretarului organizaţiei le-au fost sparte cauciucurile. O altă tentativă de fraudare a alegerilor care includea romii a fost aceea de cumpărare a voturilor. În Blejoi, PSD le dădea acestora 50 de lei pentru a vota cu Mircea Geoană, în timp ce, la Podenii Noi, votul era plătit mai bine. „În comuna Podenii Noi, în jurul orei 12.15, liderul romilor din localitate a negociat cu un grup de persoane ca, pentru suma de un milion de lei, să voteze candidatul PSD la preşedinţie. Cei care au fost de acord au fost urcaţi în autocarul cu numărul PH 10 VTA urmând să voteze la Vărbila şi, dacă este posibil, la Urlaţi”, se arată într-un comunicat al PD-L.
Social-democraţii mai sunt acuzaţi de a fi scos la vot toţi angajaţii unei întreprinderi. Demersul PSD Prahova a fost cu atât mai evident cu cât angajaţii fabricii de pâine VOIPAN au fost duşi cu maşinile unităţii la secţia specială din Cornu, aceeaşi metodă fiind aplicată şi pentru angajaţii Qesta Cornu.

Panotaj ilegal

Panotajul ilegal a devenit un fenomen obişnuit în municipiul reşedinţă de judeţ. Cu toate că, potrvit legii, toate afişele candidaţilor trebuie înlăturate odată cu încheierea campaniei electorale de pe clădirile în care există secţii de votare, mesh-uri uriaşe ale lui Mircea Geoană alături de Crin Antonescu „împodobeau” clădirile din oraş. Pe clădirea Palatului Culturii, de exemplu, au tronat pe tot parcursul zilei alegerilor, astfel de materiale care îl promovau pe candidatul PSD la funcţia de preşedinte al României.

Bere vis-a-vis de secţia de vot

În Ariceştii Rahtivani, în faţa secţiei de vot din Stoieneşti, un bar comunal vindea bere, deşi legea interzicea clar acest lucru. Vânzătoarea şi-a motivat gestul prin faptul că... nu poţi impune unui om să nu-l sărbătorească pe „Sf. Nicolae”. Nici primarul localităţii nu s-a lăsat mai prejos, el vizitând în continuare toate secţiile de votare, deşi în ambele tururi de scrutin fuseseră înaintate reclamaţii împotriva acestei practici. Dacă unii dintre membri comisiilor de vot spuneau că Alexandru Cristea a intrat în secţii numai să le aducă pachete cu mâncare oamenilor săi, alţii spuneau că edilul nu poate să nu îi influenţeze pe votanţi, el fiind PSD-ist şi... fost poliţist. Tot în Ariceştii Rahitvani, medicul de familie din Târgşorul Nou a fost acuzat de localnici că ar opri oamenii pe stradă şi i-ar trimite să voteze cu Mircea Geoană.


Şi deţinuţii au votat

În cele două penitenciare din judeţ – Târgşor şi Ploieşti şi-au exprimat dreptul la vot 403 persoane aflate după gratii. Ioana Maria Vlas, încarcerată la Târgşor, nu a avut dreptul de a vota. Din totalul deţinutelor care şi-au exprimat opţiunea la vot, aproape jumătate nu ştiu carte, ele fiind însoţite în cabine de către şefele de cameră. La Penitenciarul din Ploieşti a fost deplasată urna mobilă aparţiând Secţiei 66, iar la Târgşor – cea de la Secţia 317. De altfel, la secţia 317 din satul Târgşor a fost singura urnă mobilă din comuna Ariceştii Rahtivani.

sursa: republicanul.ro

PSD se joaca cu focul fraudarii si, daca nu este blindat cu probe de maxima gravitate, ar putea sa-si friga degetele pentru ca expune Romania unei situatii extrem de delicate.

Pana la anularea scrutinului trebuie parcurse cateva etape esentiale si juristii se contrazic. Gyorgy Frunda, un jurist catusi de putin simpatizant al lui Traian Basescu, sustine ca alegerile trebuie contestate la birourile electorale judetene si apoi la instantele competente din zonele unde exista suspiciuni de frauda. Numai daca si dupa ce aceste instante confirma fraudele prin hotarari definitive si irevocabile, se poate cere, pe baza acestor hotarari, anularea scrutinului la Curtea Constitutionala.

Si profesorul de drept Ioan Stanomir sustine ca aspectele de contencios electoral invocate de PSD sunt in prima faza de competenta birourilor judetene, nu de a Curtii Constitutionale. Cert este ca judecatorii constitutionali nu pot decide anularea scrutinului decat daca poate fi certificata cu probe fraudarea a cel putin jumatate plus unu din diferenta de voturi dintre candidati, adica peste 35 de mii de voturi.

Pana la clarificarea situatiei, Romania suporta consecintele externe ale acestei situatii. Presa straina este plina de articole pe tema suspiciunilor de frauda din Romania, tara UE.

"Faptul de a se ajunge la contestarea alegerilor intr-un stat european este de-a dreptul jenant, deoarece ar demonstra grave probleme in ce priveste procesul democratic din tara respectiva. Este cat se poate de evident ca vor fi multe semne de intrebare privitoare la modul in care Romania, ca stat membru al UE, aplica setul de criterii politice si democratice", a declarat Vasile Puscas, membru PSD, fost negociator sef al Romaniei la UE.

Agentia Bloomberg avertizeaza ca aceasta contestare a alegerilor ar putea provoca adancirea crizei din Romania si sporirea suspiciunilor investitorilor straini. Dar si consecintele interne: adica punerea sub semnul intrebarii a unui proces democratic esential.

Sigur, daca PSD are dreptate, ar fi vorba despre un purgatoriu necesar in numele adevarului. Deocamdata, insa, OSCE ne spune ca alegerile au fost in general corecte, in standardele internationale. ProDemocratia nu a constatat nimic deosebit. Dar poate stie PSD ceea ce OSCE si ProDemocratia nu stiu. Nu stiu nici liberalii si UDMR, caci nu s-au raliat oficial contestarii. Ce anume stie si, mai ales cat poate proba, vom vedea.

Deocamdata am avut doar declaratii despre "camioane de dovezi", dar nu au fost prezentate decat vreo trei insumand cel mult 100 de voturi suspecte.

Exista insa cateva semne de intrebare

Ce ne facem cu fraudele comise de PSD? Se stie, de exemplu, ca in Neamt, social democratii au cumparat votul cu 4 milioane de lei, spre disperarea lui Gheorghe Stefan, si au si castigat in judetul acesta prin traditie portocaliu. L-am auzit cu totii pe Victor Ponta spunand ca "sistemul lor de fraudare a functionat mai bine". Mai bine decat ce? Decat al PSD cumva?

Si atunci cine a fraudat: cei acuzati sau cei care invoca frauda si acum nu mai au nimic de pierdut? Suspiciunea cade pe ambele parti pentru ca nu se stie pentru cine au fost voturile duble sau pentru cine au votat mortii. Dar potrivit legii, frauda acuzata de PSD nu poate fi insa sanctionata daca PSD a fost implicat in ea. Sa fie social-democratii fecioarele neprihanite ale acestui scrutin? Greu de crezut, daca ne gandim ca ei au inventat votul pentru punga de malai.

Se vorbeste enorm despre sectiile speciale, dar PSD se face ca uita cine le-a infiintat: ministul Dan Nica, pentru a scapa de listele speciale. Sectiile din strainatate au fost create de Cristian Diaconescu, alt ministru PSD. Pregatirea informatica, mai precis nepregatirea informatica a alegerilor, este exclusiv opera PSD, care nu a fost in stare nici macar sa pregateasca un soft pentru prevenirea votului dublu. Legislatia privind alegerile a fost elaborata de Dan Nica.

De ce duminica seara votul era corect pentru PSD, iar luni dimineata a devenit incorect? De ce acuzatiile de frauda din primul tur nu au deranjat PSD?

Verdictul va veni, cel mai tarziu, vineri, si raspunderea Curtii Constitutionale va fi covarsitoare. Repetarea alegerilor in ansamblul lor ar fi o masura fara precedent european recent si de o gravitate extrema, ar presupune cheltuieli uriase si ar putea provoca tulburari sociale importante (zic analistii Stratfor). Ea nu se poate intemeia decat pe probe covarsitoare, concrete si indubitabile, care sa acuze o singura parte si sa dovedeasca alterarea rezultatului.

Oare PSD ar avea de castigat din repetarea alegerilor? Electoratul ar putea fi ingrozitor de enervat sa fie chemat la urne fix de Craciun, Klaus Johannis "s-a repliat", dupa cum spune Mircea Geoana, adica a anuntat ca a decis sa ramana primar al Sibiului, liberalii sunt rupti in doua tabere si lupta la baioneta intre ei, maghiarii negociaza intens cu PD-L si sunt cu un picior in guvernul lui Liviu Negoita. Fara "proiectul Johannis" si fara imensa coalitie din spatele sau, nu stiu daca Mircea Geoana ar mai scoate macar procentul din 6 decembrie.

Scopurile reale ale demersului PSD ar putea fi insa altele

Pe de-o parte, Mircea Geoana incearca sa castige timp inainte de a da socoteala in partid pentru esecul imputabil exclusiv prestatiei sale mizerabile. Singura sa sansa, minima si ea, de a iesi cat de cat onorabil din aceasta aventura electorala este sa fie perceput ca victima de propriul electorat si partid.

Pe de alta parte, PSD ar putea incerca si o manevra la limita, cumva similara suspendarii presedintelui. Daca obtin cumva anularea alegerilor, acestea ar fi reluate cel mai devreme pe 27 decembrie, adica la 6 zile dupa incheierea mandatului actualului presedinte.

Din 21 decembrie functia ar fi preluata de presedintele Senatului, adica de Mircea Geoana, care ar putea numi premierul dorit, care sa nu mai poata fi dat jos indiferent de rezultatul alegerilor repetate.

In concluzie, daca rezultatul alegerilor a fost mistificat e foarte grav si ele trebuie repetate, desi nu vom sti niciodata cine si cat a fraudat. Daca PSD face insa un joc politic folosindu-se de o tema atat de serioasa, ar trebui sa suporte cele mai grave consecinte.

sursa:ziare.com